Articole

Zghihară de Huși

Zghihara de Huşi este un vechi soi românesc, din care se produc vinuri albe, cu corp lejer şi aciditate crescută.

ALTE DENUMIRI

Ghihară, Poama Zosănească, Sghigardă Galbenă, Zghihară, Zghihară Galbena, Zghihară Verde Batută.

ORIGINI

            Aşa cum este sugerat şi în denumirea sa, Zghihara de Huşi este originară din zona Huşi, situate în partea de Est a regiunii Moldova din România. Soiul era cunoscut cu mult înainte de invazia filoxerei în ţară de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi unde încă se mai găseşte în mai multe variante diferite din punct de vedere morfologic (Galte 2000). De multe ori a fost considerată un descendent din Galbena de Odobeşti (Dejeu 2004), dar ipoteza nu a fost încă supusă testelor ADN.

TRĂSĂTURILE VIŢEI DE VIE

            Zghihara de Huşi este o plantă cu înmugurie timpurie spre medie şi cu coacere medie spre târzie. Ciorchinii au dimensiuni medii şi sunt compuşi din struguri cu boabe cu pieliţa subţire. Planta este sensibilă la putregai şi mucegai, în schimb este rezistentă la boli fungice, secetă şi temperaturile scăzute de iarnă.

           

UNDE SE CULTIVĂ ŞI GUSTUL VINULUI

Din Zghihară de Huşi se produc vinuri foarte proaspete, cu gust aproape neutru, cu note delicate mere verzi sau pere şi cu note delicate de flori de salcâm. Vinurile sunt destinate consumului rapid, chiar dacă în anumiţi ani, pot fi obţinute vinuri destul de complex. Senator şi Domeniile Avereşti sunt unii dintre puţinii producători care vinfică soiul în varianta monovarietală. În 2008, Zghihara era plantată pe o suprafaţă de 95 de hectare în zona localităţii Huşi, în partea Vestică a României, aproape de graniţa cu Republica Moldova. De asemenea, o parte din vinuri sunt distilate pentru producţia de vinarsuri.

Băbească Neagră

Băbeasca Neagră este un soi de struguri cu aciditate crescută, din care se produc vinuri roşii delicate.

ALTE DENUMIRI

Asil Kara (Daghestan), Băbească, Căldărușă, Chernyi Redkii (Ucraina), Crăcană, Crăcănată, Poamă Rară Neagră (Republica Moldova), Rărăneagră sau Rară Neagră (Republica Moldova), Răschirată, Rastriopa (Republica Moldova), Serecsia Ciornaia (Republica Moldova), Sereksia (Ucraina), Sereksiya (SUA).

 

ORIGINI

 

Băbeasca Neagră este un o varietate foarte veche de struguri din România. Cel mai probabil provine din Podgoria Nicoreşti, situată în judeţul Galaţi, care se încadrează în provincia Moldova, la graniţa cu Ucraina. Din punct de vedere istoric, soiul este menţionat în documentele oficiale de la începutul secolului al XIV-lea. Surse care relatau că soiul provine dintr-o familie care cuprinde Băbeasca Albă (struguri albi) şi Băbeasca Gri (struguri violet deschişi) (Dejeu 2004).

 

TRĂSĂTURILE VIŢEI DE VIE

 

Viguroasă, înmugureşte la mijlocul sezonului, coacere târzie. Strugurii au predispoziţie la meiere, mai ales dacă productivitatea este crescută. Ciorchinii sunt de mărime medie spre mare şi boabe care au pieliţa subţire. Planta este sensibilă la putregai, mucegai, făinare şi secetă, dar este, în schimb, rezistentă la temperaturi scăzute (-18°C/ -0.4°F).

 

UNDE SE CULTIVĂ ŞI GUSTUL VINULUI

 

Vinurile sunt recunoscute pentru aciditatea crescută, culoarea violet deschisă şi aromele delicate de fructe roşii, în special vişine. În România, Băbeasca Neagră se cultiva în 2008 pe o suprafaţă de de 4.516 hectare, ceea ce însemna că este un soi destul de răspândit, mai ales în zona de Est a judeţului Galaţi. Majoritatea vinurilor sunt produse în regim “gospodăresc” şi consumat la nivel local. Cu toate acestea, există şi vinuri de calitate superioară produse în localităţile Odobeşti şi Nicoreşti, ultima desemnând apelaţiunea de origine controlată a soiului. În România, producătorul de vinuri Senator este una dintre puţinele crame care obţine vinuri de calitate superioară din Băbească Neagră, din viile plantate în terasele nisipoase situate la Nord de Dunăre, din extremitatea Sudică a ţării. De asemenea, Senator deţine câteva hectare de Băbească Gri în Huşi, în partea de Est a României, din care obţine vinuri albe proaspete, lejere, minerale, fructate şi cu note de suc de lime în postgust.

În 2009, suprafaţa de Băbească Neagră din Republica Moldova era de 80 de hectare. Iar printre cramele care cultivă soiul se pot enumera Dionysos Mereni sau Purcari. Conform Galet (2000), Băbeasca Neagră este plantată şi în Ucraina.