Intrari dupa apvr

Frâncușa

Cu prospețime simplă, delicioasă Și aici vorbim despre un soi vechi românesc, după informațiile la care am avut eu acces. Cu randamente de 13-14 tone de struguri la hectar, nu acumulează foarte mult zahăr, astfel încât arareori reușește să dea naștere unor vinuri peste 12-12,5% vol. alcool, chiar și în condițiile tehnologice moderne. Aciditatea, prospețimea […]

Crâmpoșia

De la daci la selecția anilor ’70 Literatura de vin accesibilă online vorbește despre origini preromane ale acestui soi în zona Drăgășanilor. Tot aici, în anii ’70 ai secolului XX, ar fi avut loc ameliorarea soiului, astfel încât să poată poleniza fără să fie nevoie de plantarea lui împreună cu un alt soi local, Gordană […]

Busuioaca de Bohotin

Nu încetează să uimească Parte, și ea, a familiei internaționale de Muscat-uri, Busuioaca și-a consolidat numele „de Bohotin” atât de mult încât, deși nu poate prezenta vreo dovadă că ar fi un soi autohton, a ajuns să fie considerat astfel. E iubit și consumat cu o frecvență care-l „românizează”. Soiul e întâlnit mai mult în […]

Grasa de Cotnari

La trecutu-i mare, mare viitor Soi alb atestat de pe vremea lui Ștefan cel Mare în zonă, este un „transplant” din Ungaria (din familia Furmint-urilor) care trăiește astăzi o a doua tinerețe și are șansa de a fi și el un viitor bestseller: structura foarte bună, aciditatea specifică zonei, aromele plăcute amintind de flori albe, […]

Tămâioasa

E parte din ADN-ul național Departe de România originile acestui Muscat, dar cu câtă fervoare se consumă la noi! Asta – și vechimea sa incontestabilă în Moldova noastră – l-au făcut să devină printre cele mai populare din țară. Datorită faptului că aromelor sale (flori de salcâm, trandafir, fagure) le stă mai bine pe un […]

Zghihara de Huși / Galbena de Odobești

Originea acestui soi prefiloxeric e clară după nume (chiar dacă e cunoscută sub cele două denumiri diferite de mai sus). E soiul pe care aș paria că poate lansa o nouă modă. Cultivat și vinificat cu simț de răspundere în zona sa natală, chiar și când se urmăresc producții mari (15-20 tone/ha) se distinge de […]

Feteasca regală

Suverana modernă Pentru un soi despre care s-a crezut până anul trecut că nu are un secol (se considera că abia în anii ’20 ai secolului trecut a apărut, în zona Transilvaniei, din încrucișarea Grasei de Cotnari cu Feteasca albă – dar ultimele cercetări au demonstrat că nu Grasa, ci Frâncușa îi este genitor, cu […]

Feteasca albă

Distincție prin finețe Tot în Moldova are originea acest soi autohton (cu siguranță prefiloxeric), dar azi poate fi regăsit în toate regiunile viticole românești și în câteva țări vecine. Din sursele pe care le-am accesat eu, e încă neclar dacă provine dintr-o mutație a Feteștii negre sau invers – cert e că plantațiile cu acest […]

Negru de Drăgășani

Ultimul, dar nu și cel din urmă Particula „de Drăgășani” îi face pe mulți să creadă că e un soi vechi, dar a fost omologat abia în 1993, ca încrucișare din alte două soiuri între timp rar întâlnite, Negru Vârtos și Saperavi (unele surse vorbesc însă despre Novac sau chiar despre Băbească neagră, ceea ce […]

Novac

Urmașul Negrului vârtos și al lui Saperavi Inventatorul acestui soi este, după toate mărturiile publicate până acum și citite de mine, cercetătorul Mircea Mărculescu, care l-a obținut la Institutul de Cercetări Vitivinicole Drăgășani în 1987, din Negru vârtos și Saperavi. Dă naștere unor vinuri puternice, foarte extractive, de culoare roșu-rubinie intensă, cu arome de afine, […]