Negru de Drăgășani

Ultimul, dar nu și cel din urmă

Particula „de Drăgășani” îi face pe mulți să creadă că e un soi vechi, dar a fost omologat abia în 1993, ca încrucișare din alte două soiuri între timp rar întâlnite, Negru Vârtos și Saperavi (unele surse vorbesc însă despre Novac sau chiar despre Băbească neagră, ceea ce este contrazis de mărturiile directe ale specialiștilor din zonă). Chiar dacă abia numără câteva zeci de hectare la nivel național, aromele sale (cele mai clare sunt fructele negre de pădure), taninurile catifelate și caracterul său expresiv, împreună cu o evoluție frumoasă la sticlă, îl indică drept un soi de mare viitor pentru enologia românească. Chiar dacă e „de Drăgășani”, Negrul se simte excelent în Dealu Mare, unde deja a dat naștere unui vin etalon care încă așteaptă să fie depășit. Cu siguranță, un soi care merită revăzut! Cred că ar putea detrona Feteasca neagră în calitate de navă amiral, dacă ar fi mai plantat și dacă ar face obiectul mai multor experimente.

sursa: Cezar Ioan – Connaisseur fara ifose