Patria soiului autohton, Grasa de Cotnari

Podgoria Cotnari, este situată în regiunea istorică a Moldovei, în partea de Nord-Est a României şi se află în limita europeană nordică a cultivării viţei de vie. Situată la 45-50° latitudine nordicăDOC Cotnari se găseşte în compania selectă a podgoriilor Tokay (Ungaria), Rheingau (Germania) sau Champagne (Franţa).

Ştefan cel Mare

Povestea începe încă din perioada Neoliticului, în perioada Culturii Cucuteni (5.500-2.700 î.Hr.), când în zona Cotnari au fost descoperiţi sâmburi de struguri şi ceramică cu urme de vin. Evident, meşteşugul cultivării viţei de vie şi al vinului a fost continuat şi în perioada geto-dacilor, însă faima a fost obţinută mult mai târziu.

Denumirea de Cotnari ca localitate a fost atestată oficial pentru prima dată pe 5 octombrie 1448, iar perioada de consacrare va începe odată cu glorioasa domnie a lui Ştefan cel Mare (14571504). Din această perioadă istorică datează şi celebrul sortiment tradiţional de Cotnari, cunoscut şi ca vin voievodal. Un cupaj care este obţinut numai din soiuri româneşti ca Frâncuşa (20%),

Fetească Albă (30%), Grasă de Cotnari (30%) şi Busuioacă de Moldova (10%) (cunoscută astăzi sub numele de Tămâioasă Românească). O “reţetă” de aproape 600 de ani, care poate fi degustată şi în zilele noastre, întrucât toate soiurile menţionate au fost păstrate.

Calitatea acestui cupaj nu putea decât să confirme de ce Grasa de Cotnari, era considerată pe o “carte de vinuri” de la Veneţia din secolul al XV-lea, drept cel mai scump vin.

Cu siguranţă, vinurile produse în DOC Cotnari s-au bucurat pe parcursul secolelor de momentele lor de glorie. Spre exemplu, în urma unei vizitei a lui Petru cel Mare la Iaşi, în 1711, ţarul rus a exclamat plin de entuziasm că nu a mai cunoscut până atunci un vin mai bun ca cel de Cotnari. La scurt timp după, domnitorul şi cărturarul Dimitrie Cantemir avea să catalogheze în 1716 vinul produs în acest areal drept cel mai bun din Moldova.

Într-un document întocmit la Paris în 1875, vinul produs la Cotnari era considerat egalul vinurilor de Tokay şi superior vinurilor produse în Germania, în regiunea Rinului.

În 1889 şi 1890, vinurile produse în regiunea Cotnari confirmă pentru prima dată în elita vinului internaţional. Obţin în cadrul Expoziţiei Internaţionale de la ParisGrand Prix-ul.

O istorie plină, aflată într-o continuă evoluţie, al cărei curs nu ar fi fost atât de spectaculos dacă arealul DOC Cotnari nu ar fi oferit viţei de vie cele mai bune condiţii de climă şi de sol. Pe scurt, terroir-ul de la Cotnari este compus din:

  • soluri formate din cernoziom, marnă, nisipuri, argilă şi porţiuni de gresie;
  • relief înalt cu o altitudine care variază între 231 şi 395 de metri;
  • climat temperat-continental cu influenţa curenţilor de aer rece din partea estică;
  • nivel bun de precipitaţii;
  • expunerea sudică a viţei de vie pe platouri, versanţi, terase şi văi.

După perioada comunistă şi perioada incertă a anilor ’90, vinurile din DOC Cotnari au reînceput să câştige încrederea şi respectul consumatorului de vin educat român. Demersul început în 2007 de compania Casa de Vinuri Cotnari, a reprezentat, per total, o schimbare semnificativă mergând în direcţia tradiţională a exploatării exclusive a soiurilor româneşti. Soiuri precum Grasa de CotnariTămâioasa RomâneascăFetească AlbăBusuioaca de Bohotin şi Feteasca Neagră care refac legenda DOC Cotnari şi din care astăzi se obţin vinuri conectate la timpul prezent.