Articole

Zghihară de Huși

Zghihara de Huşi este un vechi soi românesc, din care se produc vinuri albe, cu corp lejer şi aciditate crescută.

ALTE DENUMIRI

Ghihară, Poama Zosănească, Sghigardă Galbenă, Zghihară, Zghihară Galbena, Zghihară Verde Batută.

ORIGINI

            Aşa cum este sugerat şi în denumirea sa, Zghihara de Huşi este originară din zona Huşi, situate în partea de Est a regiunii Moldova din România. Soiul era cunoscut cu mult înainte de invazia filoxerei în ţară de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi unde încă se mai găseşte în mai multe variante diferite din punct de vedere morfologic (Galte 2000). De multe ori a fost considerată un descendent din Galbena de Odobeşti (Dejeu 2004), dar ipoteza nu a fost încă supusă testelor ADN.

TRĂSĂTURILE VIŢEI DE VIE

            Zghihara de Huşi este o plantă cu înmugurie timpurie spre medie şi cu coacere medie spre târzie. Ciorchinii au dimensiuni medii şi sunt compuşi din struguri cu boabe cu pieliţa subţire. Planta este sensibilă la putregai şi mucegai, în schimb este rezistentă la boli fungice, secetă şi temperaturile scăzute de iarnă.

           

UNDE SE CULTIVĂ ŞI GUSTUL VINULUI

Din Zghihară de Huşi se produc vinuri foarte proaspete, cu gust aproape neutru, cu note delicate mere verzi sau pere şi cu note delicate de flori de salcâm. Vinurile sunt destinate consumului rapid, chiar dacă în anumiţi ani, pot fi obţinute vinuri destul de complex. Senator şi Domeniile Avereşti sunt unii dintre puţinii producători care vinfică soiul în varianta monovarietală. În 2008, Zghihara era plantată pe o suprafaţă de 95 de hectare în zona localităţii Huşi, în partea Vestică a României, aproape de graniţa cu Republica Moldova. De asemenea, o parte din vinuri sunt distilate pentru producţia de vinarsuri.

Galbenă de Odobești

Galbena de Odobeşti este o varietate de struguri autohtonă aflată pe cale dispariţie, din care se obţin vinuri lejer pentru consumul de zi cu zi.

ALTE DENUMIRI

            Bucium de Poamă Galbenă, Galbenă de Căpătanu, Galbenă Grasă, Galbenă Uriaşă, Poamă Galbenă.

ORIGINI

            Un soi cu origini foarte vechi, Galbena de Odobeşti provine din localitatea Căpătanu, de lângă Odobeşti, situate în partea de Est a României. Sunt cunoscute cel puţin trei astfel de tipuri de strugure, cu boabe de culori diferite, ceea ce atestă vechimea soiului: Galbenă Măruntă (galben deschis), Galbenă Verde (galben verzui) şi Galbenă Aurie (galben auriu). Despre Galbena de Odobeşti se spune că este aproapiată, din punct de vedere geomorfologic, de struguri mai puţin cunoscuţi sau chiar dispăruţi. Printre ei se pot enumera: Alb Românesc, Berbecel, Cruciuliţă, Bătută Neagră, Cabasmă Neagră, Cabasmă Albă sau Zghihară de Huşi (Dejeu 2004).

TRĂSĂTURILE VIŢEI DE VIE

            Galbena de Odobeşti este o plantă cu înmugurire medie spre târzie şi cu struguri cu coacere târzie. Ciorchinii sunt compacţi şi formaţi din struguri cu pieliţa subţire. Planta este foarte sensibilă la mucegai, putregai şi secetă, în schimb este rezistentă la temperaturile scăzute de iarnă (-18°C/-0.4°F).

UNDE SE CULTIVĂ ŞI GUSTUL VINULUI

În timpul perioadei Uniunii Sovietice, Galbena de Odobeşti era apreciată în România pentru randament, în detrimental calităţii vinului. De asemenea, în prezent este folosită pentru obţinerea vinurilor de masă şi/sau cupaje cupaje, chiar dacă producătorul Vincon Vrancea vinifică soiul în varianta monovarietală. Vinurile din Galbenă de Odobeşti sunt uşoare, cu aciditate crescută şi destinate consumului rapid. În 2008, suprafaţa totală a soiului se întindea pe 407 de hectare, majoritatea fiind situate în jumătatea de Sud a Moldovei, unde în 1995 se regăseau 500 de hectare.