Articole

Balla Geza

Fetească Regală

The most planted Fetească, the source of fresh, aromatic whites in Romania.

MAIN SYNONYMS: Dănășană or Dăneșană (Transylvania in Romania), Dunesdorfer Konigsast (Transylvania), Galbenă de Ardeal (Romania), Konigliche Madchentraube (Hungary), Pesecka Leanka (Slovakia).

VARIETIES COMMONLY MISTAKEN FOR FETEASCĂ REGALĂ: KIRALYLEANYKA (Hungary)

ORIGINS AND PARENTAGE
Fetească Regală, literally ‘royal young girl’, was first observed in the 1920s in the village of Daneș near Sighișoara, Transylvania, Romania, hence its synonym Dănășană. It was initially cultivated by a nurseryman called Gaspari from the town of Mediaș, who distributed it under the German name Dunesdorfer Konigsast (Dejeu 2004), literally ‘king’s branch from Duneș village’. The wine obtained from this variety was then presented by Gaspari at the National Wine and Fruit Exhibition in Bucharest in 1928 under the name of Fetească Regală, which was then adopted (Galet 2000). Two morphological types have been distinguished: one with long clusters and yellowish, thin-skinned berries, the other with winged clusters and yellow-green, thick-skinned berries (Dejeu 2004).

Common wisdom is that Fetească Regală is a natural cross between FETEASCĂ ALBĂ  and GRASĂ DE COTNARI (aka Koverszolo) obtained in the 1930s (Galet 2000; Târdea and Rotaru 2003) but, although recent studies have suggested that Fetească Regală and Fetească Albă are morphologically and genetically close (Bodea et al. 2009), the comparison of their DNA profiles (Ghețea et al. 2010; Galbacs et al. 2009) tends to contradict any strict parent—offspring relationship between Fetească Regală and either of its alleged parents (Vouillamoz).

VITICULTURAL CHARACTERISTICS
Vigorous, mid- to late ripening. Compact bunches of thin-skinned berries. Susceptible to botrytis bunch rot and drought but resistant to cold winter temperatures (to -20 °C/—4 °F) and hot summers. Clone 21 Bl has higher yields and a higher sugar content in the berries.

WHERE IT GROWS AND WHAT THE WINE TASTES LIKE
Fetească Regală, the most widely planted variety in Romania (16,363 ha/ 4O,434 acres in 2008) tends to produce aromatic wines that are dry and fresh, occasionally floral, sometimes with more exotic fruit flavors — both still and sparkling, but also used for distillation into brandy. Thanks to the tannins in the skins, it takes better to oak than does FETEASCĂ ALBĂ. Recommended producers include Liliac, Balla Géza Winery, Petro Vaselo, Budureasca or Crama Gîrboiu.

In the Republic of Moldova, there has been usually no distinction between the less common Fetească Regală and the more widely planted FETEASCĂ ALBĂ. The former is not even listed in the official statistics and is almost always blended with Fetească Albă, the final wine simply labeled Fetească.

There has been some confusion in Slovakia because Feteasca Regală (391 ha/966 acres in 2009) and Pesecka Leanka (516 ha/1,275 acres, named after the region of Pesek, where it is traditionally grown) are deemed to be separate varieties although growers now begin to recognize them as one and the same (no DNA evidence yet). Producers of varietal wines include Stiglic, Josef Yhnak and Josef Zalaba. Hacaj also makes a sparkling version.

Ukraine’s official vineyard statistics recorded around 1,600 ha (3,954 acres) in 2009, but they do not distinguish between the various varieties of Fetească.

Fetească Neagră

Soiul roşu de Fetească este o varietate de struguri renăscută ce provine din Moldova, din care se obţin vinuri de calitate superioară în special în România.

ALTE DENUMIRI

Coada Rândunicii (România, Republica Moldova), Fetyaska Chernaya (Ucraina), Păsărească Neagră (Republica Moldova), Poama Fetei Negre (Republica Moldova), Schwarze Madchentraube (România).

ORIGINI

Feteasca Neagră este un vechi soi de struguri care îşi are originea în regiunea istorică a Moldovei (care include atât Republica Moldova, cât şi regiunea Moldova din Estul României), unde s-a cultivat de-a lungul timpului. Din Moldova, Feteasca Neagra Neagră s-a răspândit spre Vest, în Transilvania şi Ungaria. Contrar cu ipoteza Roy-Chevrier (1930a), Feteasca Neagră nu a apărut ca urmare a unei mutaţii de pigment din soiul Fetească Albă, aşa cum este demonstrat în testul ADN (Gheţea et al. 2010). Feteasca Neagră arată o mare biodiversitate, în care se regăsesc cel puţin patru tipuri distincte (Dejeu 2004), ceea ce sugerează vechimea soiului.

ALTE IPOTEZE

Similar cu Fetească Albă, despre Fetească Neagră s-a menţionat că este un soi selecţionat de către daci din viţele de vie sălbatice, chiar dacă nu s-au descoperit dovezi în acest sens.

TRĂSĂTURILE VIŢEI DE VIE

Planta este foarte viguroasă, cu înmugurire medie şi cu coacere medie spre târzie. Ciorchinii sunt compacţi şi formaţi din struguri cu pieliţa groasă. Este rezistentă la secetă, la temperaturile scăzute de iarnă (-22°C/-8°F), la mucegai şi făinare.

UNDE SE CULTIVĂ ŞI GUSTUL VINULUI

Fetească Neagră este un soi autohton, originar din arealul prezent al Republicii Moldova. Cu toate acestea, nu a fost plantată în timpul perioadei Sovietice şi care în prezent aproape că a dispărut. Însă, producători precum Cricova, Equinox, Et Cetera, Purcari sau Château Vartely a început plantarea acestui soi încă de la sfârşitului anilor 2000.

Feteasca Neagră produce unele dintre cele mai bune vinuri roşii din România şi este cultivată pe o suprafaţă de aproximativ 1.088 de hectare, în special în partea de Est a Moldovei şi în Sudul Munteniei. Vinurile sunt, în general, seci şi corpolente cu arome intense de condiment, fructe roşii şi negre – în special prune uscate – şi taninuri rotunde pe măsură ce vinul se învecheşte. Soiul se aseamănă cu Blaufränkisch şi poate fi maturat pentru o perioadă mai lungă în baricuri. De asemenea, se obţin şi vinuri dulci şi demidulci, mai ales pentru piaţa internă. Printre producătorii autohtoni care cultivă Fetească Neagră cu rezultate deosebite putem enumera Casa de Vinuri Cotnari, Davino, SERVE, Liliac sau Balla Géza.